Idealism sau vrere?

Cred ca ar trebui sa trecem de paradigma dreapta/stanga. Este GAUNOASA si nu duce nicaieri.
Mai simplu (si mai real) ar fi:
libertate vs. dependenta
autonomie vs. centralizare
responsabilitate vs. functie
proprietate vs. bir(taxe)
ierarhie vs. birocratie
s.a.m.d
Daca fac o haotica permutare intre unii (cred, majoritatea) membri ai partidelor politice nu vad vreo sucombare.
Problema importanta este CE SE DORESTE SA SE FACA DIN ACEASTA SOCIETATE. Partea PSD/ PNL/ UDMR stim ce vrea: CONSERVARE, LINISTE, RECONCILIERE…pe scurt, ASA.
Basescu (eu tin foarte mult cont ca in ceea ce face subzista un spirit de soldat, de OFITER) vrea, si eu sper ca va reusi desi este greu, sa zdruncine aceasta mazga care sufoca tara. Multi ii pot reprosa alegerea unor colaboratori de un anumit tip. Dar, eu intreb, de unde sa ia altii?? Orice armata are o ierarhie; exista buni, slabi, fricosi, tradatori, cupizi, etc. Doar unii isi pot inchipui ca o armata poate fi alcatuita numai din Mihai Viteji, clonati si identici moral.
He, he, he… poate par putin idealist dar il las pe Dmitri Merejkovski sa va spuna ceva (parafrazez):
… astazi zburam cu avionul. Este ceva extraordinar. Eu cred ca acum noi avem avionul pentru ca, odata, am cautat Imparatia Cerurilor si acestea (toate celelalte) ne-au fost date noua. Cand nu vom mai cauta Lumina, si vom cauta lucrurile mici si imediat-necesare, va incepe rostogolirea si vom ajunge sa ne taram in tarana ca viermii.
Asta nu e idealism! Si nu se bazeaza pe sondaje sau texte publicate.
Ce era lumea, Europa inaintea Intruparii? Nimic... gloata...orbire... Acum, dupa 2000 de ani, am ajuns sa putem face cam orice. Cred ca tehnologia, esenta ei, are ceva soteriologic in ea (asta e o idee care mi-a venit pe filiera Nietzsche-Heidegger-Vattimo). E un dar. Dar...