Sincer, vreau ca Statul sa se reformeze. TOTAL.
Economia nu depinde de stat dacat in situatia cand Statul este puternic si autoritarist. Micsorarea Statului va face ca economia sa se descurce cum stie ea. Adica BINE. Cat despre starea morala a poporului roman… asta NU ESTE TREABA STATULUI.
Sa ne fereasca Domnul de asemenea moralist!
In plus in spiritul ciclicitatii ideilor politice (de, traim vremuri sterpe) mi-am dat seama ca Dl. Antonescu, acum, joaca rolul lui Iliescu. Paradoxal Stilul Iliescu cu tot ce tine de acesta a fost intrupat in Antonescu nu in Geoana. Cameleonismul iliescian are in liderul PNL un colportor aproape perfect. Spiritul de conciliere, atat de drag activistului comunist, sta pe buzele tanarului promitator. Nu mai conteaza structura morala, ideatica cat timp LINISTEA este tot ceea ce se doreste.
“Un Presedinte pentru linistea noastra” a devenit “Un prim-ministru pentru linistea noastra”. Geoana pare mai reactionar fata de spiritul oligarhic decat Antonescu.
De aici se pot dezvolta o sumedenie de previziuni asupra viitorului apropiat in cazul victoriei lui Geoana.
Un interviu cu Basescu in RomaniaLibera
» "Mircea Geoana joaca partida ruseasca." » "In schimbul ei primeste sustinere politica, sustinerea factorilor de influenta rusesti pe care ii vedem la televiziuni." » "Partida ruseasca este fara reguli. Parteneriatul cu Vestul este unul cu reguli." » "Ma bucura vizita vicepresedintelui american Joe Biden la Bucuresti, inainte de alegeri. Ma bucura semnalul dat de UE, care ne-a dat portofoliul Agriculturii. Deci avem prieteni si nu suntem deloc izolati" » "Nu am castigat batalia cu sistemul ticalosit. Nu poti sa corectezi o istorie intr-un mandat de cinci ani." » "Va asigur ca a doua zi dupa alegeri va fi o deplina stabilitate, fiindca toate partidele vor sa fie la guvernare." » "Daca voi castiga alegerile, fac un guvern cu PNL." Traian Basescu, 59 de ani, al treilea presedinte postdecembrist si singurul care a trecut prin experienta suspendarii de catre Parlament (2007). Ofiter de marina si comandant pe nave de mare tonaj inainte de 1989, Romania libera: De ce ati avut nevoie de doua ore pentru a spune ca nu l-ati lovit pe copilul din inregistrarea video? Reunificarea Moldovei cu Romania: "Multe lucruri sunt posibile" » Care? T.B: Alianta cu PSD.
Traian Basescu: Nu vreau sa va dau un raspuns care sa para ridicol, dar mie mi-au aratat filmul pe un ecran de camera destul de mic. Eu port doua feluri de ochelari: acestia pentru citit si acestia pentru distanta. N-aveam la mine ochelarii de distanta, sa-i pun imediat pe nas. Eu, de fapt, n-am vazut nimic de pe camera.
R.l.: Totusi, Dinu Patriciu va avertizase, intr-un fel, cu o zi inainte, atunci cand a povestit scena in care va acuza ca ati lovit un copil.
T.B.: N-am stiut nimic. Asta e problema staff-ului meu de campanie. Trebuiau sa ma previna. Eu m-am dus intr-o emisiune-capcana neprevenit de echipa mea si, in general, am foarte putin timp. I-am reprosat asta staff-ului meu, da’ inutil.
R.l.: Ati spus ca-l veti da in judecata pe Dinu Patriciu.
T.B.: Avocatii de la Tuca&Asociatii vor termina plangerea impotriva lui la inceputul acestei saptamani.
R.l.: Ii cereti daune?
T.B.: Da, dar, in primul rand, ii cer originalul, pentru ca nici dumnealui nu-si va putea proba afirmatiile ca as fi lovit copilul, o data in plex, o data in fata, fara sa probeze si, in orice caz, copia nu-i va tine de proba.
R.l.: Tinand cont de eficienta justitiei autohtone, verdictul va veni destul de tarziu.
T.B.: N-am ce sa fac. Suntem in situatia in care trusturile de presa ale mogulilor sustin o varianta, iar eu cu o singura voce sustin o alta varianta. Sunt insa surprins de numarul mare de voluntari care s-au dus la televiziuni pentru a demonta inscenarea.
R.l.: Va asteptati si la alte inregistrari care sa va puna in defensiva?
T.B.: In momentul de fata, cred ca este posibil orice, astept un viol.
R.l.: Credeti ca inregistrarea provine de la servicii secrete sau de la oameni care lucreaza in sistem?
T.B.: Nu.
R.l.: Exista motive care sa-i faca pe unii specialisti din serviciile secrete sa devina actori in aceasta campanie electorala?
T.B.: Ceea ce va pot spune este ca pana acum serviciile nu s-au implicat, cu exceptia povestii Haissam, intretinuta de "Doi s’un sfert" (serviciul secret al Ministerului de Interne).
R.l.: Nici nu v-au prevenit asupra unor actiuni care ar putea sa-l vulnerabilizeze pe seful statului?
T.B.: Nu am avut nici o informatie despre ceea ce fac politicienii si cred ca este un lucru bun retragerea serviciilor din influentarea politicului, justitiei, presei…
R.l.: Dinu Patriciu spune ca era adversarul dvs. inca din 2004, cand erati aliati. Exista un moment anume care a declansat aceasta adversitate?
T.B.: Nu, cred ca e traditionala: eu nu am acceptat felul in care Dinu Patriciu a fost favorizat de fostul premier Adrian Nastase in privatizarea Rafinariei Petromidia si am avut atacuri foarte multe la adresa celor doi.
R.l.: Adrian Nastase nu l-a favorizat doar pe Patriciu, ci si pe actualul ministru Videanu, care a primit in perioada guvernarii PSD noi perimetre de exploatare a calcarului, travertinului, marmurei…
T.B.: Nu stiu, acolo a fost vorba si despre un fond american care s-a retras ulterior. E mai complicat si nu a trezit suspiciuni de ilegalitate. In orice caz, s-a datorat mai degraba influentei americanilor decat a lui Videanu. La fel ca si contractul Bechtel sau achizitia fregatelor care i-a oferit posibilitatea lui Adrian Nastase sa-l intalneasca pe Tony Blair, pe atunci seful guvernului de la Londra. Politica externa pe care o facea Mircea Geoana cand era ministru de Externe al cabinetului Nastase se baza pe trocuri: dadea un contract ca Bechtel si reusea sa ajunga pana la Casa Alba.
R.l.: Ati spus ca informatiile referitoare la vizita lui Mircea Geoana la Moscova au fost furnizate presei de liberali, dar ca si dvs. stiati unele amanunte. Ce a facut liderul PSD in cele doua vizite secrete pe care le-a facut in Rusia?
T.B.: Nu puteam sa nu stiu, era vorba despre vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), aici serviciile secrete aveau o treaba: cand al doilea om in stat pleaca incognito si are intalniri la Moscova, nu se poate sa nu stii, ca sef al statului.
R.l.: Ce a facut Mircea Geoana la Moscova?
T.B.: Va pot spune doar ca a incercat sa-si cumpere prin angajamente viitoare sustinerea factorilor de influenta rusesti de pe teritoriul Romaniei.
R.l.: Ce promisiuni le-ar fi putut face Mircea Geoana liderilor
de la Moscova?
T.B.: In zona economica si politica.
R.l.: A promis privatizarea Romgaz?
T.B.: A putut sa avanseze foarte multe, inclusiv privatizarea Romgaz. Romania se vinde usor. La fel ca celelalte contracte care au avut loc in perioada guvernarii PSD.
R.l.: Si ce primea in schimb?
T.B.: Sustinere politica, sustinerea factorilor de influenta rusesti pe care ii vedem la televiziuni. Nu sunt greu de identificat.
R.l.: E important sa ai sustinerea Moscovei atunci cand candidezi pentru presedintia Romaniei?
T.B.: Este important sa ai sustinerea poporului tau.
R.l.: Dupa Summitul NATO care a avut loc la Bucuresti anul trecut, unde a venit si Vladimir Putin, ati vorbit despre o vizita la Moscova. De ce nu ati mai primit invitatia?
T.B.: Imi este greu sa va spun, cred ca si pozitia mea in legatura cu South Stream in favoarea proiectului Nabucco a fost un factor important, dar eu nu judec relatia cu Rusia prin prisma vizitelor. Toata povestea relatiilor de respingere cu Rusia este fabricata. Va dau un exemplu: o companie autohtona construieste gazoductul subteran de 150 de km Novorosiisk-Soci, contract castigat acum cateva luni de Grupul Constructii Petroliere. Politic avem intr-adevar probleme cu Rusia: traditionala suspiciune dintre cele doua tari, noi pledam pentru un parteneriat egal, fiindca si Romania are interese la Marea Neagra, nu doar Federatia Rusa.
R.l.: Faptul ca nu ati fost invitat la Moscova inainte de alegeri e un semn ca liderii rusi l-ar sustine mai degraba pe Mircea Geoana?
T.B.: Nu cred, dar ma bucura vizita vicepresedintelui american Joe Biden la Bucuresti inainte de alegeri. Ma bucura semnalul dat de UE, care ne-a dat portofoliul Agriculturii. Deci avem prieteni si nu suntem deloc izolati
R.l.: Experti de la Bruxelles au pomenit in unele rapoarte despre pericolul ca Romania si Bulgaria sa revina in spatiul de influenta al Moscovei. Exista acest pericol?
T.B.: Este una dintre bataliile mele.
R.l.: Si ati castigat-o?
T.B.: Nu, inca nici o batalie nu e pe deplin castigata. Nu am castigat-o nici pe cea cu sistemul ticalosit, dar nu poti sa corectezi o istorie intr-un mandat de cinci ani.
R.l.: Practic, cum ar putea Romania sa reintre in aceasta sfera de influenta ruseasca?
T.B.: Prin ticalosia oamenilor politici.
R.l.: Expertii straini au constatat ca Rusia investeste in oligarhia romaneasca oferindu-i acces la resursele naturale din spatiul ex-sovietic si ca in acelasi timp investitorii rusi au cumparat direct sau prin interpusi intreprinderi strategice din Romania. E aceasta o cale prin care Moscova ar putea sa-si recapete influenta asupra Bucurestiului?
T.B.: Da si nu. Privatizarile din Romania nu s-au facut cu banii statului rus, ci cu cei ai oamenilor de afaceri de acolo. In acelasi timp, oamenii de afaceri rusi controleaza societati ca Alro sau intreaga industrie a otelului, cu exceptia combinatului de la Galati, ceea ce comporta minime riscuri, dar pentru statul roman este important sa le creeze acestor investitori conditii pentru ca acestia sa devina loiali Romaniei. Nu putem spune ca investitorii rusi s-au implicat pana acum in politica.
R.l.: Si atunci pe ce s-ar putea baza Mircea Geoana pentru a face jonctiunea despre care vorbeati?
T.B.: Pe sustinerea factorilor de influenta din media, pe sustinerea voluntarilor din media care vor un regim asemanator cu cel patronat de Iliescu: aduceti-va aminte cate privatizari si contracte controversate au fost in perioada guvernarii PSD si gasiti macar un caz in mandatul meu.
R.l.: Vreti sa spuneti ca exista agenti de influenta ai Moscovei printre politicienii romani, dar si in presa autohtona?
T.B.: Nu e vorba despre oameni ai serviciilor secrete: angajati care primesc instructiuni. Sunt doar suporteri ai Rusiei.
R.l.: E vorba despre filorusi voluntari? Dati-ne cateva exemple.
T.B.: N-as vrea sa starnesc furtuna listei acum in campanie, ii vedem la televizor spunand ca sunt prooccidentali, dar sustinand South Stream cu toate fortele.
R.l.: Vreti sa spuneti ca la Bucuresti exista oameni politici care sustin o "partida ruseasca"?
T.B.: Da, fiindca partida ruseasca este fara reguli, care convine unora ca Vantu, Patriciu, Voiculescu. In schimb, parteneriatul cu Occidentul este unul cu reguli. Cand s-au imbogatit acestia: atunci cand erau reguli sau cand nu erau? Cand s-au prabusit bancile? Cand nu erau reguli, in vremea lui Iliescu.
R.l.: Mircea Geoana joaca pe aceasta partida ruseasca?
T.B.: Da, Mircea Geoana joaca partida ruseasca.
R.l.: Si aceasta partida ar putea fi impotriva partidei occidentale?
T.B.: Chiar mai mult, aceasta partida ruseasca poate fi impotriva Romaniei. Romania are nevoie de o relatie pragmatica cu Federatia Rusa, insa nu mai trebuie sa fie niciodata influentata de decizii politice de la Moscova.
R.l.: De ce credeti ca daca Mircea Geoana castiga alegerile Romania ar putea fi influentata politic de la Moscova?
T.B.: Pentru ca el nu a facut in precampania electorala vizita la Moscova de dragul de a se intalni cu niste consilieri de la Kremlin, doar asa, ca sa se cunoasca.
R.l.: Ce-ar putea sa se intample cu Romania, membra a UE si NATO, daca ar juca aceasta partida ruseasca?
T.B.: S-ar decredibiliza fata de Occident, iar investitorii straini au nevoie de garantii ca Romania se integreaza ireversibil in UE, avem nevoie de consecventa in optiunea noastra. Cand ai acceptat baze americane pe teritoriul tarii, o alunecare spre Moscova ar genera multe indoieli.
R.l.: Exista riscul ca SUA sa-si retraga bazele din Romania in eventualitatea unei basculari spre Est?
T.B.: Acest risc exista.
R.l.: Mircea Geoana cu cine s-a intalnit la Moscova?
T.B.: Cu persoane importante din anturajul liderilor politici de decizie din Rusia. Nu-i nimic rau daca lucrurile nu se fac pe ascuns. Nu inteleg de ce un diplomat ca Mircea Geoana, care s-a dus sa salveze relatiile romano-ruse, nu a simtit nevoia unor declaratii, mai cu seama ca era si vicepresedinte al CSAT. Imediat ce am aflat de aceasta deplasare, am dat dispozitie ca in CSAT sa nu se mai prezinte materiale pentru nici o decizie strategica.
R.l.: V-ati gandit ca Mircea Geoana ar fi putut sa vorbeasca despre aceste decizii in vizitele lui neoficiale?
T.B.: De ce nu, atat timp cat nu a considerat necesar sa ma informeze despre aceste vizite.
R.l.: Si printre apropiatii dvs. exista sustinatori ai proiectelor rusesti: Adriean Videanu a explicat acum cateva luni ca Romania nu exclude o participare la proiectul South Stream, dar ca inca nu a fost invitata.
T.B.: Ministrul Videanu nu cunostea corespondenta de la Ministerul de Externe.
R.l.: Va pare rau ca nu ati descurajat-o pe fiica dvs. sa intre in politica?
T.B.: Ce sa mai spun acum, s-a dus… Asta mica a stat dupa mine prin toate campaniile, a crescut la partid. Am impiedicat-o rand pe rand sa candideze la Consiliul General al Capitalei si la alegerile parlamentare, dar acum n-am putut sa negociez decat sa nu mearga pe lista PDL.
R.l.: In Franta fiul lui Nicolas Sarkozy s-a retras dintr-o cursa politica importanta dupa ce presa a scris doua saptamani despre pericolul unei dinastii.
T.B.: Pe de alta parte, exista familii care fac politica din generatie in generatie, dar probabil ca nu era momentul la noi.
R.l.: Ati pierdut multi sustinatori pe seama carierei politice a fiicei dvs.?
T.B.: Cred ca da; si atunci, si cand s-a facut alianta de guvernare PSD-PDL.
R.l.: Va pare rau ca ati incurajat-o prea mult pe Elena Udrea, se putea face guvernul si fara ea?
T.B.: Da, fara nici o problema, nimeni nu-i de neinlocuit.
R.l.: Credeti ca ati pierdut sustinatori si din aceasta cauza?
T.B.: Sigur, toate sunt lucruri care au costuri pe care mi le asum.
R.l.: Sunteti multumit de felul in care v-au sustinut in aceasta campanie asa-numitii baroni ai PDL: Blaga, Videanu, Berceanu?
T.B.: Au facut ce-au putut, erau si ministri in functie si mai aveau si cate un minister ca interimari…
R.l.: Ar fi putut face mai mult?
T.B.: Poate puteau fi mai bine organizati. Ce nu pot omite este sustinerea extraordinara a organizatiilor PDL, care au fost, cu sau fara comanda de sus, extrem de active.
R.l.: Exista impresia ca baza va sustine mai mult decat varful.
T.B.: Nu stiu.
R.l.: Exista multi alegatori traditionali ai partidelor care se definesc de dreapta si care isi doresc stabilitate, chiar cu riscul unor compromisuri din partea dvs.?
T.B.: Un singur compromis nu pot face: cel legat de respectarea Constitutiei. Nu exista in Constitutie nici o prevedere care sa spuna ca partidele numesc prim-ministrul: as fi creat un precedent incredibil prin care cedam un atribut al presedintelui.
R.l.: Multi oameni care nu l-ar vota pe Geoana se indoiesc si ca dvs. ati putea traversa criza economica fara riscul unor complicatii politice.
T.B.: Va asigur ca a doua zi dupa alegeri va fi o deplina stabilitate, fiindca toate partidele vor sa fie la guvernare. Acum au o problema: vor sa se excluda unul pe altul. Pe data de 7 decembrie voi putea fi extrem de selectiv, ca va fi imbulzeala.
R.l.: Cum va simtiti atunci cand aflati ca sustinatori energici de-ai dvs. se declara obositi si spun ca vor liniste?
T.B.: Nu mi-e bine, practic, fiindca tot ce-am propus in mandatul meu a fost o revolutie a statului. Schimbarile puternice sunt respinse in general si multi prefera sa se refugieze in liniste, dar aceasta liniste ne poate costa enorm.
R.l.: Vi se pare ca cei din jurul dvs. vor si ei un armistitiu?
T.B.: Niciodata. PDL a fost intotdeauna un partener loial in strategia mea de a reforma statul, iar referendumul ne-a demonstrat ca si romanii vor reforma statului, dar nu cu costul scandalului. 77 la suta vor parlament unicameral si 88 la suta vor reducerea numarului de parlamentari la 300. Aceasta vointa a romanilor ne-ar putea aduce consensul: nici un partid nu se va putea situa in afara acestei comenzi sociale date cu atata forta.
R.l.: De ce ar trebui sa va voteze pe dvs. simpatizantii lui Crin Antonescu?
T.B.: Cred ca au multe motive: electoratul liberal a vrut accesul la istoria comunismului, sub mandatul meu s-au deschis arhivele Securitatii, apoi, din punct de vedere economic, gandesc ca si ei sau poate chiar mai liberal decat unii dintre ei. Eu am fost initiatorul cotei unice in programul Aliantei D.A. din 2004, eu am fost cel care a propus comasarea numarului de taxe si neimpozitarea profitului reinvestit, iar PSD a acceptat aceste propuneri acum, cand a guvernat cu PDL.
R.l.: La 20 de ani de la caderea comunismului, partidele s-au reformat si modernizat. De ce ar fi rau ca Romania sa fie condusa de Mircea Geoana?
T.B.: Pentru ca in realitate n-ar fi condusa de Mircea Geoana. Acum, la 20 de ani de la caderea comunismului, vom proba daca Brucan a avut dreptate. Geoana e cel care spune ca va aduce liniste, eu sunt cel care sustine ca va aduce procesul de reformare a statului. Nereforma statului inseamna liniste, nimeni nu va fi suparat. Reformarea statului se va face cu zbucium, cu opozitie, cu dispute, dar romanii pot sa aleaga varianta mea sau intoarcerea in trecut, fiindca in spatele lui Geoana se afla marii profitori ai tranzitiei – Voiculescu nu poate spune de unde-i vine averea, Patriciu e dator cu 700 milioane euro statului roman, profitor al terenurilor petrolifere din Libia, pe care le-a primit de la Nastase, Vantu vrea si el liniste pentru banii pe care i-a furat prin rambursari ilegale de TVA. Tot aici sunt Ion Iliescu, Marian Vanghelie, sforarul Hrebenciuc, Varujan Vosganian, si el sustinut financiar de Sorin Ovidiu Vantu. Un stat reformat nu le mai permite acestora sa profite. Acum ei sunt flamanzi ca n-au mai mancat nimic de cinci ani si vor sa se intoarca la liniste fiindca asteapta privatizarea Romgaz, a minelor de sare, a Transelectrica…
» Mai credeti ca incheierea unui tratat de frontiera cu Republica Moldova ar fi o consfintire a Pactului Ribbentrop-Molotov?
T.B.: Depinde de termenii tratatului, daca va descrie frontiera, este exclus sa se semneze, dar daca se va renunta la aceasta exigenta si in document vor aparea doar amanuntele tehnice, atunci totul devine simplu. Noi nu negam frontiera.
» Dar nici nu vrem sa o consfintim…
T.B.: Nu vrem sa mai punem o semnatura. Frontiera este mostenita din vremea URSS si "buna ziua"…
» Aceasta pozitie a Romaniei ii alimenteaza intr-un fel pe specialistii si ziaristii de la Moscova, care vorbesc periodic despre posibilitatea reunificarii Moldovei cu Romania. Credeti ca in viitor ar putea aparea aceasta oportunitate?
T.B.: Multe lucruri sunt posibile in evolutiile lumii si ale acestei regiuni. Deocamdata noi ne fixam ca obiectiv politic in UE sa miscam Moldova din pachetul cu Ucraina in pachetul Balcanilor de Vest. Acum avem nevoie de motivatii practice de la Chisinau, actualul guvern trebuie sa faca pasi pentru a fi ajutat sa se apropie de Bruxelles.
» Ce va deranjeaza cel mai mult pe directia Moldova?
T.B.: Faptul ca moldovenii intra cu vize in Romania, ceea ce nu se intampla nici pe vremea URSS, si ne-a fost greu sa intram in regulile UE, este un lucru greu de explicat peste Prut. Acesta-i dezavantajul de a avea Republica Moldova in afara UE. Este un exemplu minor.
De la RAFO la Culita: "Alianta cu PSD, cel mai mare compromis"
» Recent ati militat pentru ajutorarea Rafinariei RAFO, dar tot dvs. spuneati ca are legaturi incalcite cu Rusia. Vi se pare ca aceasta afacere a fost elucidata si merita sa fie sustinuta de statul roman?
T.B.: Atunci cand ii spuneam "Jafo" compania avea datorii de 250 milioane euro la stat; dupa ce a fost privatizata cu, din cate stiu, ucraineni, primul lucru pe care l-au facut investitorii a fost sa achite aceasta datorie in totalitate. Am fost acolo dupa ce si-au achitat datoriile si dupa ce au demarat o investitie de 500 milioane euro pentru a o aduce la standarde europene, dar semnalul lor a fost ca nu vor nici un ban, ci doar o garantie de stat pentru a lua un imprumut avantajos de pe piata internationala. Am considerat ca merita ajutati cu o scrisoare de garantie, pentru ca asigura foarte multe locuri de munca si pentru ca n-au trimis oamenii in somaj, desi sunt oprite instalatiile.
» De ce l-ati cautionat pe Culita Tarata facandu-i o vizita, desi ramane un personaj complicat, un beneficiar al relatiilor privilegiate cu statul, care a stiut cum sa puna mana pe Insula Mare a Brailei?
T.B.: Am fost la multe intalniri cu agricultori, dar daca te intereseaza agricultura nu poti sa eludezi Insula Mare a Brailei. Eu am participat la o intalnire traditionala unde vin sute de fermieri si unde acestia au vorbit despre un comisar roman pentru Agricultura. Nu totul are conotatie politica si nici mie nu-mi plac intalnirile cu toti oamenii. Am facut eu compromisuri mai mari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu