Probleme economice si concurenta neloiala (de la Sf. Pavel)

FapteleApostolilor
23. Şi în vremea aceea s-a făcut mare tulburare pentru calea Domnului.
24. Căci un argintar, cu numele Dimitrie, care făcea temple de argint Artemisei şi da meşterilor săi foarte mare câştig,
25. I-a adunat pe aceştia şi pe cei care lucrau unele ca acestea, şi le-a zis: Bărbaţilor, ştiţi că din această îndeletnicire este câştigul vostru.
26. Şi voi vedeţi şi auziţi că nu numai în Efes, ci aproape în toată Asia, Pavel acesta, convingând, a întors multă mulţime, zicând că nu sunt dumnezei cei făcuţi de mâini.
27. Din aceasta nu numai că meseria noastră e în primejdie să ajungă fără trecere, dar şi templul marii zeiţe Artemisa e în primejdie să nu mai aibă nici un preţ, iar cu vremea, mărirea ei - căreia i se închină toată Asia şi toată lumea - să fie doborâtă.
28. Şi auzind ei şi umplându-se de mânie, strigau zicând: Mare este Artemisa efesenilor!
29. Şi s-a umplut toată cetatea de tulburare şi au pornit într-un cuget la teatru, răpind împreună pe macedonenii Gaius şi Aristarh, însoţitorii lui Pavel.
30. Iar Pavel, voind să intre în mijlocul poporului, ucenicii nu l-au lăsat.
31. Încă şi unii dintre dregătorii Asiei, care îi erau prieteni, trimiţând la el, îl rugau să nu se ducă la teatru.
32. Deci unii strigau una, alţii strigau alta, căci adunarea era învălmăşită, iar cei mai mulţi nu ştiau pentru ce s-au adunat acolo.
33. Iar unii din mulţime l-au smuls pe Alexandru, pe care l-au împins înainte iudeii. Iar el, făcând semn cu mâna, voia să se apere înaintea poporului.
34. Şi cunoscând ei că este iudeu, toţi într-un glas au strigat aproape două ceasuri: Mare este Artemisa efesenilor!
35. Iar secretarul, potolind mulţimea, a zis: Bărbaţi efeseni, cine este, între oameni, care să nu ştie că cetatea efesenilor este păzitoarea templului Artemisei celei mari şi a statuii ei, căzută din cer?
36. Deci, acestea fiind mai presus de orice îndoială, trebuie să vă liniştiţi şi să nu faceţi nimic cu uşurinţă.
37. Căci aţi adus pe bărbaţii aceştia, care nu sunt nici furi de cele sfinte, nici nu hulesc pe zeiţa voastră.
38. Deci dacă Dimitrie şi meşterii cei împreună cu el au vreo plângere împotriva cuiva, au judecători şi proconsuli care să judece, şi să se cheme în judecată unii pe alţii.
39. Iar dacă urmăriţi altceva, se va hotărî în adunarea cea legiuită,
40. Căci noi suntem în primejdie să fim învinuiţi de răscoală pentru ziua de azi, fiindcă nu avem nici o pricină pentru care am putea da seama de tulburarea aceasta.
41. Zicând acestea, a slobozit adunarea.

Se mai fac astazi asemenea judecati? Cand cineva vrea sa distruga un mestesug doar pentru ca produsul sau sa fie unic si cu valoare de originalitate nu se apuca sa investeasca in convingerea oamenilor ca este cel mai bun produs (publicitatea este o farsa caci toate produsele tind sa fie asemenea pe nivelul lor comercial). Ci, efectiv, il ingroapa pe concurent prin legi si norme si ISO-uri si certificate de calitate care ridica stacheta atat de sus incat nu pot fi in mod real atinse. Aceste "conditii cerute" (de fapt impuse) sunt rezultatul TEHNOLOGIEI. Ea este aceea care impune standarde de calitate. Cine nu are acces la tehnologie moare salariat si traieste cu idealul de a ajunge proletarul-burghez.
Cultura nu este dependenta, in esenta, de tehnologie dar "cultura de mase" este! Si atunci avem o lupta intre cultura de mase, vezi MareaArtemisa-tehnologica, si cultura buna, vezi inchinatorii in Adevar.