miercuri, 4 martie 2009

Evolutia, teologia, filosofia si stiinta

Oamenii de ştiinţă şi teologii să se asculte unii pe alţii într-un dialog sincer şi umil: arhiep. G. Ravasi, la Conferinţa Internaţională privind evoluţia biologică







RV 03 mar 2009. În privinţa evoluţiei biologice, oamenii de ştiinţă şi teologii sunt chemaţi să "încrucişeze privirile" pentru a ieşi din specificul propriu ca să asculte şi poziţia celuilalt: este îndemnul arhiepiscopului Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii, intervenind marţi dimineaţă la Roma la deschiderea Conferinţei internaţionale pe tema "Evoluţia biologică. Fapte şi teorii. O evaluare critică la 150 de ani de la opera 'Originea Speciilor'", ce se desfăşoară la Universitatea Pontificală Gregoriană pînă sâmbătă, 7 martie, în colaborare cu Universitatea Notre-Dame din statul american Indiana, sub înaltul patronaj al Consiliului Pontifical al Culturii.

Este nevoie, a afirmat arhiep. Ravasi, ca "privirile să se întâlnească la nivel subiectiv" pentru că "e necesar ca teologii şi oamenii de ştiinţă să se privească faţă în faţă, să se asculte şi să aibă un dialog senin", dar şi la un nivel obiectiv, întrucât "aceste priviri examinează realitatea din perspective diferite, sunt lecturi diferite ale aceleiaşi realităţi". În acest sens, mons. Ravasi a subliniat importanţa de a face deosebire între diversele perspective, şi a recunoaşte diversitatea abordărilor, acceptând respectarea diverselor forme de cunoaştere a realităţii.

În anul 2009, în care ştiinţele capătă o vizibilitate deosebită la nivel internaţional datorită mai multor evenimente, printre care şi împlinirea a 150 de ani de la opera "Originea speciilor" a lui Charles Darwin (1859), tema evoluţiei biologice - atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi filosofic şi teologic - recere o nouă evaluare care să ducă la depăşirea poziţiilor ideologice, care deseori se află în centrul dezbaterilor în acest domeniu, şi la reluarea unui dialog fructuos între ştiinţă, filosofie şi teologie.

Conferinţa internaţională pe tema "Evoluţia biologică. Fapte şi teorii" are ca obiectiv prezentarea stării actuale a cercetării ştiinţifice şi a reflecţiei filosofico-teologice, ţinând cont de trăsăturile specifice ale fiecărei discipline şi de deosebirea dintre diferitele niveluri de cunoaştere. Programul Conferinţei internaţionale reflectă întocmai această finalitate: mai întâi, la nivel ştiinţific, analiza datelor cunoscute, pentru a trece apoi la studiul diferitelor teorii despre evoluţia speciilor. În acest cadru se va analiza ceea ce ştiinţa spune despre originea omului, o chestiune antropologică ce depăşeşte totuşi simpla dimensiune ştiinţifică şi recere, de aceea, o analiză interdisciplinară. Al doilea nivel de analiză este cel al gândirii filosofice, atât la nivelul cunoaşterii cât şi la nivel de filosofia naturii, pentru o reflecţie despre consecinţele filosofice pe care le solicită evoluţia speciilor. Al treilea nivel de analiză, în ultima parte a Conferinţei Internaţionale, este reflecţia teologică asupra evoluţiei biologice, care pentru credinţa creştină porneşte de la exegeza atentă a textelor biblice despre creaţie, începând cu primele două capitole din Cartea Facerii.

Ultimele comunicări ale Conferinţei internaţionale despre evoluţia biologică se referă la modul în care Biserica Catolică a recepţionat teoriile evoluţioniste, cu o evaluare generală a dezbaterii teologice în domeniu. În acest sens, este oportun să amintim Mesajul trimis de Ioan Paul al II-lea Academiei Pontificale de Ştiinţe la 22 octombrie 1996, a cărei plenară avea ca temă "Originile şi prima evoluţie a vieţii. Reflecţie despre ştiinţă în zorii celui de al Treilea Mileniu". În acel Mesaj, bazat pe enciclica 'Humani Generis' din 1950 a papei Pius al XII-lea, Ioan Paul al II-lea afirma că "nu există opoziţie între evoluţie şi doctrina credinţei despre om şi vocaţia acestuia, cu condiţia să nu se treacă cu vederea peste câteva puncte ferme". Încă din 1950, enciclica lui Pius al XII-lea considera doctrina 'evoluţionismului' o "ipoteză serioasă, demnă de o cercetare şi reflecţie la fel de adânci ca şi pentru ipoteza opusă".

Subiectul era reluat în 2006 de Benedict al XVI-lea primind în audienţă membrii Academiei Pontificale de Ştiinţe: "Creştinismul, afirma Sfântul Părinte, nu presupune un conflict inevitabil între credinţa supranaturală şi progresul ştiinţific. Însăşi punctul de plecare al revelaţiei biblice este afirmaţia că Dumnezeu a creat fiinţele umane, înzestrate cu raţiune, şi le-a stabilit peste toate creaturile pământului. În acest fel, omul a devenit cel care administrează creaţia şi 'adjunctul' lui Dumnezeu... Omul nu poate să-şi pună în ştiinţă şi tehnologie o încredere atât de mare şi necondiţionată încât să creadă că progresul ştiinţific şi tehnologic poate explica orice şi poate răspunde pe deplin la toate necesităţile existenţiale şi spirituale... Ştiinţa nu poate înlocui filosofia şi revelaţia în a da răspunsuri exhaustive la cele mai adânci întrebări ale omului, cum sunt întrebările despre sensul vieţii şi al morţii, despre valorile ultime şi natura însăşi a progresului... În timp ce lumea fizică poate avea o proprie dezvoltare spaţio-temporală, numai umanitatea, în sens retrâns, are o istorie, istoria libertăţii sale. Libertatea, ca şi raţiunea, este o parte preţioasă a imaginii lui Dumnezeu în noi şi nu poate fi redusă la o analiză deterministă. Transcendenţa ei faţă de lumea materială trebuie să fie recunoscută şi respectată, pentru că este un semn al demnităţii noastre umane".

Cu un program de cinci zile şi nouă sesiuni de comunicări, Conferinţa internaţională despre evoluţia biologică, începută marţi la Roma, se bucură de participarea a circa 40 de relatori provenind din Germania, Franţa, Belgia, Elveţia, Italia, Statele Unite, Canada şi din partea Sfântului Scaun.

sursa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu