Israel vs ...

Urmatorul mare razboi va fi intre Israel (si tot ce inseamna asta, mesianismul social-spiritual ce cuprinde constructia celui de-al treilea templu impreuna cu pretentia adevarului total al revelatiei iudaice) si spiritualitatea islamului. Aceasta deoarece Islamul, ca spiritualitate si teologie, se opune organic proiectului utopic social-mozaic - un regat al bunastarii materiale si spirituale sub conducerea lui mesia, cel ce va veni. Acest mesia nu este o persoana anume ci este chiar statul Israel devenit si devenind mantuitorul lumii. Ori Islamul nu poate accepta aceasta dominare, dominare care in restul lumii “civilizate” a prins cheag incet-incet de prin anul 1879. Crestinismul si paradigma sa eshatologica a fost dinamitat de “discursul luminilor” el nemairevenindu-si dupa marile lovituri primite: revolutia franceza, revolutiile masonice de la ‘48 care au introdus determinarea comunitara suprema natiunea, cele doua razboaie mondiale, comunismul si nu in ultimul rand revolutia culturala post-moderna. Cum acesta, crestinismul, a fost “inmuiat” actualul inamic devine spiritul islamic un spirit de o alta factura teologica, politica, comunitara.
Acceptarea intruziunii in corpul Europei a spiritualitatii islamice face parte din mecanismul evident al slabirii mostenirii crestine. Enclavele islamice au ajuns bombe cu explozie controlata ce reactioneaza la fiecare miscare a Israelului. Un razboi impotriva Iranului, sa zicem, va arunca si Europa in aer.
Bineinteles ca statul Israel se sprijina pe o forta mult mai mare si aceasta este, evident, USA.
In aceasta ecuatie rolul surpriza revine, bineinteles, Rusiei, Rusie intepata continuu pentru a intra in joc - vezi criza gazelor, o criza dirijata care a mutat accentul de pe problema Gaza facand-o neinteresanta.
Cand un ministru de externe, al Israelului, in fata multor “personalitati” politice europene spune fara nici o crispare ca civilii nevinovati morti sunt o problema normala mie mi se pare ca Europa nu prea mai are cuvant in fata umanitatii, in fata oamenilor umani cum spunea Pasolini.
Drama noastra, a romanilor, nu prea mai intereseaza pe nimeni. Doar pe presedintele Romaniei care-si face jocurile politice, prinzand un culoar de umbra, si nevazut de nimeni isi consolideaza puterea in cel mai clar stil totalitar ignorand procesele electorale si folosindu-se de “etica responsabilitatii”(Weber) politice justificandu-si actiunile.
Cum “etica moralitatii” nu prea mai are ce cauta in spatiul public nu putem sa ne asteptam decat la lucruri rele.
Sa nu fie!