joi, 25 decembrie 2008
Cum trebuie sa alegi un conducator, de orice fel
Când vei ajunge tu în pământul ce ţi-l dă Domnul Dumnezeul tău şi-l vei lua în stăpânire şi te vei aşeza în el şi vei zice: Îmi voi pune rege peste mine, ca celelalte popoare, care sunt împrejurul meu,
Atunci să-ti pui rege peste tine pe acela pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău: dintre fraţii tăi să-ţi pui rege peste tine; nu vei putea să pui rege peste tine un străin, care nu este din fraţii tăi.
Dar să nu-şi înmulţească acela caii şi să nu întoarcă pe popor în Egipt, pentru ca să-şi înmulţească el caii, căci Domnul v-a zis: Să nu vă mai întoarceti pe calea aceasta.
Să nu-şi înmulţească femeile, ca să nu se răzvrătească inima lui, şi nici argintul şi aurul lui să nu şi-l înmulţească peste măsură.
Căci, când se va sui pe scaunul regatului său, trebuie să-şi scrie pentru sine cartea legii acesteia din cartea care se află la preoţii leviţilor,
Şi să fie aceasta la el şi el să o citească în toate zilele vieţii sale, ca să înveţe a se teme de Domnul Dumnezeul său şi să se silească a împlini toate cuvintele legii acesteia şi toate hotărârile acestea,
Ca să nu se îngâmfe inima lui faţă de fraţii lui şi ca să nu se abată el de la lege nici la dreapta, nici la stânga, ci ca să fie el şi fiii lui zile multe la domnie în Israel.
Cam asta trebuie sa ai in fata cand te duci la votare. Altfel...poti sa ma crezi ca stiu pe cine votezi.
miercuri, 24 decembrie 2008
Cuvinte - idei mai vechi emise in urma unui articol al lui Mihai Neamtu
"La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.
Acesta era întru început la Dumnezeu.
Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut.
Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor.
Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o."
Ce sa facem! Suntem dupa chipul Domnului Hristos. Cuvinte, cuvinte, cuvinte. Avalansa sunetelor emise de oameni sunt cuvinte?! Noi suntem cuvinte, Hristos este Cuvantul Tatalui. Cuvintele lui Hristos sunt Hristos? Cuvintele noastre suntem noi? Faptul ca Dumnezeu a ales sa coboare intre cuvintele noastre si sa fie bucuros de cuvantarea cu noi imi da speranta. Mie.
Noi nu cuvantam, si nu vorbesc la nivel conceptual. Real, noi nu cuvantam. Noi nu ne cuvantam pe noi. Nu ne dam prin cuvintele noastre celuilalt.
A fi bine-cuvantat de Dumnezeu inseamna a fi spus de El. A fi bine-cuvantat de Domnul inseamna a fi emis de Dumnezeu. Si cum Dumnezeu cuvanteaza Cuvantul Sau, a fi bine-cuvantati de Dumnezeu este a fi hristosi, dumnezei.
A fi blestemat este altceva decat a fi blestemat de cineva. Cand cineva te blesteama te indica (ca o pedeapsa) a nu fi in aceeasi duh(gand, stare, credinte) cu el. Dumnezeu nu blesteama! Domnul nu poate sa blesteme! El vine intre noi si moare pe cruce pentru noi. Si Dumnezeu blesteama?! A fi blestemat este a te pozitiona afara de Adevar, inseamna a alege impostura, a te comunica altfel. Inseamna a emite sunete care nu sunt tu, nu sunt ale tale. Sunt pseudo-cuvinte, sunt ale altora preluate de noi si folosite in comunicare caci suntem dornici de comunitate, suntem doritori de afectiune.
Nu "blestemat sa fie cel ce" ci "blestemat este cel ce".
Noi nu ne cuvantam pe noi, nu ne "spovedim" fratelui. Dumnezeu, prin Hristos Cuvantul Tatalui, s-a spovedit noua fiilor Lui. Noi nu ne spovedim. Mintim despre tot si in primul rand pe noi. Ne facem ca facem ceva caci doar ne-am nascut si trebuie sa lasam ceva urme pe asfalt.
Eu nu recomand tacerea. Recomand tacerea intre cuvinte, pauze mai mari. Sa fim atenti daca cuvantul ce sta sa iasa este decent, curat si real.
Hristos, Cuvantul, a inviat!
marți, 23 decembrie 2008
luni, 22 decembrie 2008
Apologetica azi
Crestinul trebuie sa fie la curent cu acuzele ce i se aduc pentru a sti sa raspunda in fata acestora. Este si un test de care, cred eu, crestinul are nevoie pentru a-si putea demonstra lui insusi cat de bine inarmat este impotriva acuzatorilor. Multe postari sunt infantile insa multe sunt foarte importante pentru portretul omului modern dar si al crestinului.
Pentru a raspunde onest, puternic si edificator iti trebuie mare putere. Caci totul in jurul nostru isi schimba forma.
Am citit pe site-ul unui preot ca pe el nu-l intereseaza "hulitorii" caci la cat a hulit inainte de convertire stie ce sa raspunda. Eu zic ca "hulitorii" de azi nu mai ataca de pe aceleasi pozitii ca in trecut. Si miza cea mare sunt tinerii. Site-ul este frecventat de tineri iar argumentele pro si contra afirmatiilor propuse sunt anemice, infantile si, cateodata, de tot rasul.
Fiind texte preluate de pe site-uri occidentale, in care se baga bani grei si se studiaza amanuntit, uneori argumentele sunt foarte puternice si uneori pot clatina o credinta slaba. Iar tinerii au nevoie de intrusi crestini cu mintea limpede.
Sunt curios daca un profesor de apologetica ar fi in stare sa raspunda sau sa intre in confruntare cu un astfel de site? Eu cred ca la cat de slabi sunt pregatiti in scoala nu ar face fata. Serios! Ar fi un test si pentru ei. Sa nu creada ca turma lor este pazita doar pentru ca ei habar nu au de ce se intampla.
Deci, aflati ce si cum se misca copilasii astia ce se dau atei.
Spor la lucru si faceti publicitate site-ului catre ostasii lui Hristos. Si fiti delicati!
Traian Ungureanu si politica momentului
Trecand la sustinatori, si TRU ( si multi, multi altii) ar trebui sa faca o cura de bun-simt si de decenta si sa se retraga (interior nu public, caci afacerile trebuiesc administrate) in camaruta inimii si sa se curete de noroi.
Cine este Dr. Frankenstein? Oricine isi poate da seama singur. Ce doreste Dr. Frankenstein?! Sa recitim cartea si sa ne amintim ce l-a manat pe acesta sa creeze un monstru. Dorinta de bine, de mai bine, de apreciere. In fata cui doresc acesti doktori sa se vadeasca vii?! Nu cred ca in fata oamenilor caci "oamenii" si-au spus cuvantul: 61% ignora.
"Etica responsibilitatii" a luat-o razna. Nu cred ca Max Weber ar fi acceptat ca "Verantwortungsethik - etica responsabilitatii" sa justifice o asa mizerie.Cei ce se vor responsabili au avut momentul in care puteau face aceasta. In 18 ani a existat "Piata Universitatii", "Punctul 8 de la Timisoara", "Marea sustinere internationala in a face justitie", etc.
Nu cred ca toti 61% sunt adeptii unei "Gesinnungsethik - etici a atitudinii" dar cred ca multi traiesc conform unei etici a responsabilitatii reale. Ceea ce in politica (care politica) nu mai exista.
De ce un intelectual cade repede la "dame usoare"?! Sarmanul este singur, neinteles si, comunitar, neprimit la masa. Si pentru asta devine un educator ce tine prelegeri maselor, pe care le crede ignorante, si asteapta ca acestea sa-l viseze ca pe un "guguloi de aur" menit sa fie modelul perfect pentru copilasii lor.
Insa 61% l-au aruncat la gheena si pe TRU si pe Patapievici si pe Liiceanu si pe... Oare trebuie sa le spunem noi ca au devenit niste "baieti de cartier"!? Ca nu au forta CULTURALA?!Ca nu au fost in stare sa iasa din curtea blocului? Ca scrierile lor sunt bune dar nu sunt reale - marxist vorbind, dar asa vor ei sa muncesca, social?!
Si atunci noi ce facem?!
Sa facem ce stim mai bine. CE STIM MAI BINE! Sa tragem de fiare si sa fim atenti sa nu scapam momentul in care vor veni sa ne calce sub talpa.
vineri, 19 decembrie 2008
Anarhism in spatiul virtual - eseu Idei in Dialog
Capitole
Scepticism sau anarhism?
Anarhismul si evolutia creatoare
Sa fii si liber, si bun!
Axiomele anarhismului
Anarhismul economic
Agresiunea virtuala
Patru instrumente de reglementare
Omagiu tardiv pentru Catalonia
"...Anarhismul este, macar teoretic, posibil, cu conditia respectarii a doua principii universale. Primul ar fi „sa nu initiezi agresiunea fata de nimeni“ – reactia violenta, in cazul agresiunii initiate asupra ta fiind, evident, permisa, cu conditia sa fie proportionala –, iar al doilea, „sa acorzi asistenta oricarui om aflat in situatie critica, daca acest lucru este cu putinta si daca imprejurarile o cer“. A incerca sa le respecti pe amandoua te conduce adeseori la contradictii dificil de nerezolvat..."
joi, 18 decembrie 2008
Educatie marxista in scolile din Romania
Trebuie rasfoit pe aici.
Eu de mult am avut intuitia ca Jet-Li il face pe Bruce Lee. Dar doar pe ecran. Ca daca ar fi fata in fata nu stiu ce s-ar alege de Jet.
recomandare film - Blindness
Blindness
Nuvela - Jose Saramago
Regizor - Fernando Meirelles ( Cidade de Deus)
Un film ce pune PROBLEMA.
miercuri, 17 decembrie 2008
Indemn la Craciun, si nu numai pentru Craciun
Creştinii trebuie "să vadă timpul Adventului ca o călătorie spirituală spre Crăciun şi să nu se lase înghiţiţi de atmosfera consumeristă a acestor vremuri". Cardinalul a mai spus că ieslele de Crăciun trebuie să devină "mici altare domestice, locuri de rugăciune şi reflecţie". I-a încurajat pe guatemalezi să fie austeri în celebrarea Crăciunului, "imitându-l pe Cristos, care s-a născut, a trăit şi a murit în sărăcie". "Un bun creştin nu trebuie niciodată să cadă în moda societăţii consumeriste". "A considera lucrurile materiale superflue ca fiind necesare şi a le achiziţiona cu orice preţ este o nouă formă de sclavie", a adăugat prelatul. "Fie ca noi toţi să găsim în această sărbătoare un alt motiv de consecvenţă cu credinţa noastră, în viaţa personală, familială şi socială."
Sursa
marți, 16 decembrie 2008
luni, 15 decembrie 2008
Asta i-am scris eu lui Tariceanu
In acesti 4 ani aveti de rezolvat o mare problema.
Trebuie sa-i faceti pe oameni sa voteze. 61% dintre romani nu voteaza. In termeni absoluti PSD are 12%, PDL are 12% iar PNL are 7%. PSD si PDL au fost votati de TOTI cei care i-ar vota daca votul ar fi obligatoriu. Adica asta e electoratul lor. ATATI oameni din aceasta tara ii voteaza. VOI, PNL aveti sansa celor 61% din electorat. Dupa parerea mea daca, si TREBUIE, ii veti convinge sa vina la vot veti avea cam 40% in termeni absoluti. Aceasta este marea provocare ce va sta in fata. Convingerea electoratului de a se duce la vot. CUM?!
Aici e problema.
Trebuie creat un departament construit din oameni EXTRAORDINARI, care nu prea gandesc in termenii politicii de pana acum. Caci cei implicati in politica romaneasca de pana acum au avut de luptat cu alte provocari nu cu genul acesta - de a intra efectiv in cadrul intim al resortului responsabilitatii civice-politice.
Trebuie sa fie specialisti in comunicare, psihologie, teologie ( da, nu va mirati caci toata politica este copilul teologiei), etc. Nu neaparat stiinte de masa ci stiinte personaliste.
Trebuie sa va atrageti de partea dumneavoastra, prin prezentarea de proiecte REALE, cadrele didactice din invatamantul superior, intelectuali neimplicati economic cu "statul".
Trebuie sa organizati cat mai multe seminarii (conferinte mai putin caci trebuie sa vorbeasca omul convins sau omul pe cale de convingere) cat mai multe "agape" in care confruntarea intelectuala sa dea roade in imaginarul cetateanului.
Trebuie sa scoateti un ziar in care marile probleme ale tarii sa fie dezbatute nu doar de gandirea liberala ci in confruntare cu gandirea asa zisa socialista.
Trebuie ca toate legile votate de aceast monstru sa fie dezbatute (pro si contra) in acest ziar. Oamenilor trebuie sa li se atraga atentia cand apar legi care-i lovesc miseleste. Cetatenii nu stiu ce se voteaza si cum ii afecteaza legile votate. Trebuie ONESTITATE.
Trebuie sa demonstrati ca ei NU POT FI OAMENI reali ci doar carpe cu care istoria isi sterge din cand in cand bocancii.
Asta cred eu ca este sansa unei reusite in fata comunistilor.
Trebuie gandit IN STI MARE nu in stil "romanesc".
Nicolae Steinhardt a enuntat odata o caracteristica a romanului care cred ca este ABSOLUTA si trebuie sa va ganditi la asta. Citez:
" Pe roman nu poti sa-l duci cu muia (vorba)" Adica desi el spune ca tine, cand vrei sa-l pacalesti, el STIE ca vrei sa i-o faci si nu te crede. Te lasa in plata Domnului. Nu te baga in seama, te ignora si isi vede de treaba. Dovada acestei realitati: 61% dintre romani nu voteaza.
Aducet-i la vot! Aveti 4 ani. Altfel vom fi condusi mereu de 12%+12%=24% de comunisti. Dar astia sunt toti, DOAR 24%.
joi, 11 decembrie 2008
In ce an suntem? Care este anno mundi?
Azi vineri 12 decembrie 2008 este 15 Kislev 5769 de la Facerea lui Adam nu de la facerea lumii.
Facerea lumii este Facerea lui Adam.
miercuri, 10 decembrie 2008
asta nu mai e politica
Pai eu, daca am hotarat din 2000 sa nu mai votez, cred ca sunt foarte lucid. Toti te manau la vot sa te duci si sa girezi prin votul tau aceasta clica de criminali comunisti. Caci legitimitatea lor arata cam asa: date statistice
In 1990 in Pitesti Proclamatia de la Timisoara a fost semnata de 600 de oameni. Si noi, cam 7 liceeni, am semnat-o si la PNT si la PNL. Intr-un oras de 200 000 de locuitori atatia oameni au semnat. Si eu stiu unde a ajuns lista aceea.
Legea lustratiei a fost plimbata si acum ne conduc EI, EI, EI, EI... Multa tampenie in capetele invatate.... Foarte vinovati sunt... Un cap "invatat", acum, este dovada sigura ca acel ce-l poarta nu trebuie ascultat.
"Ei cu Ei, Noi(adica tot Ei) cu voi(adica nu mai scapam de Ei asa usor)
joi, 4 decembrie 2008
Ceva politica
Prezenti la urne: 7 238 871 - 39,2%
PSD a fost votat de 33% din 39% adica de 2 388 827 adica de 12,93% din populatia cu drept de vot
PD-L a fost votat de 33% din 39% adica de 2 388 827 adica de 12,93% din populatia cu drept de vot
PNL a fost votat de 18% din 39% adica de 1 302 996 adica de 7,05% din populatia cu drept de vot
Acum, fratilor, vi se pare normal ca un partid votat de doar 12% dintre oameni sa conduca o tara? In ce sistem traim? Suntem condusi doar de partide. Oamenii nu cred o iota din programele politice.
Suntem condusi de ilegitimi. Suntem condusi de hiene. Vorbesc la TV si in ziare ca si cum au tot dreptul. Ca si cum doar ei stiu cum sa ne conduca. Aceasta tara este condusa de paraziti ce s-au urcat in capul nostru. Hoti, criminali, mincinosi, banditi la drumul mare. Si noi ne uitam la ei si ii giram acceptandu-i la putere.
De ce n-am votat? Pai nu e clar?!
O statistica intuitiva:
2 000 000 pensionari voteaza
Raman 5 000 000 de oameni
Membri de partid in Romania sunt, cred eu, cam 1 000 000.
Cu toate familiile lor care beneficiaza de statutul membrului de partid eu numar cam 3 000 000 de oameni direct interesati de alegeri.
Raman cam 2 000 000 de oameni,; cred eu ca, majoritatea sunt tineri care voteaza caci sunt la inceput de drum si vor si ei sa creada ca pot sa faca ceva.
Deci cei care voteaza dezinteresat de facilitatile sistemului mitarnic, nepotic, partidic sunt cei 2 000 000.
marți, 2 decembrie 2008
Sfântul Ioan Crizostom Cateheza Papei Benedict al XVI-lea
Sfântul Ioan Crizostom
Cateheza Papei Benedict al XVI-lea
miercuri, 19 septembrie 2007
Dragi fraţi şi surori,
În acest an sărbătorim al şaisprezecelea centenar de la moartea sfântului Ioan Crizostom (407-2007). Ioan de Antiohia, numit Crizostom, adică "Gură de aur" datorită elocvenţei sale, despre care se poate spune că este încă viu datorită scrierilor sale. Un copist anonim consemna că aceste scrieri "străbat întregul glob pământesc asemeni unor fulgere spintecătoare". Scrierile sale ne permit şi nouă, asemeni credincioşilor din timpul său, care au fost privaţi în mod repetat de prezenţa lui datorită exilurilor sale, să trăim prin cărţile sale, în ciuda absenţei lui. Este tocmai ceea ce el însuşi propunea din exil într-o scrisoare de-a sa (cfr A Olimpiade, Lettera 8,45).
Născut în jurul anului 349 la Antiohia Siriei (astăzi Antalya, în sudul Turciei), şi-a înfăptuit slujirea preoţească pentru aproximativ unsprezece ani, până în 397, când, numit Episcop de Constantinopol, şi-a exercitat, în capitala Imperiului, slujirea episcopală înaintea a doua exiluri, urmate la scurtă vreme unul de celălalt, între 403 şi 407. Astăzi ne limităm să vorbim doar despre anii antiohieni ai sfântului Ioan Crizostom.
Orfan de tată la o vârstă fragedă, a trăit cu mama, Antusa, care i-a transmis o rafinată sensibilitate umană şi o credinţă creştină profundă. După ce a terminat studiile primare şi pe cele superioare, încoronate de cursuri de filozofie şi retorică, a avut ca şi maestru pe Liban, un păgân, cel mai celebru retor al vremii. La şcoala sa, Ioan a devenit cel mai mare orator al antichităţii greci târzii. Botezat în anul 368 şi instruit la viaţa ecleziastică de către episcopul Meleţiu, a fost instituit lector de acesta în anul 371. Acest moment a marcat intrarea oficială a sfântului Ioan Crizostom în cursus-ul ecleziastic. A frecventat, din 367 până în 372, Asceteriul, un fel de seminar din Antiohia, împreună cu un grup de tineri, dintre care unii au devenit Episcopi, sub călăuzirea renumitului exeget Diodor din Tars, care l-a îndrumat pe Ioan în exegeza istorico-literară, specifică tradiţiei antiohiene.
S-a retras apoi pentru o perioadă de patru ani printre eremiţii aflaţi pe apropiatul munte Silpio. A continuat acea izolare timp de încă doi ani, trăiţi în singurătate într-o grotă sub călăuzirea unui "bătrân". În acea perioadă s-a dedicat total meditării "legilor lui Cristos", Evangheliilor şi mai ales Scrisorilor lui Paul. Îmbolnăvindu-se, a ajuns în imposibilitatea de a se vindeca singur, şi a trebuit din această cauză să se reîntoarcă în comunitatea creştină din Antiohia (cfr Palladio, Vita 5). Domnul - explică biograful - a intervenit prin acea infirmitate în momentul potrivit pentru a-i îngădui lui Ioan să-şi urmeze adevărata vocaţie. De fapt va scrie el însuşi că, pus să aleagă între frământările conducerii Bisericii şi liniştea vieţii monastice, ar fi preferat de mii de ori mai mult slujirea pastorală (cfr Despre preoţie, 6,7): tocmai la aceasta se simţea chemat Ioan Crizostom. Aici se realizează cotitura definitivă a istoriei sale vocaţionale: păstor de suflete pe deplin! Intimitatea faţă de Cuvântul lui Dumnezeu, cultivată în timpul anilor de sihăstrie, a maturizat în el urgenţa irezistibilă de a predica Evanghelia, de a da altora ceea ce el primise în anii de meditaţie. Idealul misionar l-a lansat, cu suflet înflăcărat, în grija pastorală.
Între 378 şi 379 se reîntoarce în oraş. Hirotonit diacon în 381 şi preot în 386, devine renumit predicator în bisericile oraşului său. Ţine omilii împotriva arianilor, urmate de cele comemorative ale martirilor antiohieni şi de cele dedicate altor festivităţi liturgice principale: este vorba de o mare învăţătură a credinţei în Cristos, expusă totodată şi în lumina Sfinţilor săi. Anul 387 a fost "anul eroic" al lui Ioan, cel al aşa-numitei "revolte a statuilor". Poporul a dărâmat statuile imperiale în semn de protest faţă de creşterea taxelor. După cum se vede unele lucruri de-a lungul istoriei nu se schimbă! În acele zile ale Postului Mare, încărcate de nelinişte datorită iminentelor pedepse ordonate de împărat, el a ţinut 22 de vibrante Omilii despre statui, încheiate cu penitenţă şi convertire. A urmat perioada liniştitei slujiri pastorale (387-397).
Ioan Crizostom se situează între Sfinţii Părinţi cei mai rodnici: de la el ne-au rămas 17 tratate, mai mult de 700 de omilii autentice, comentarii la scrierile lui Matei şi Paul (Scrisorile către Romani, Corinteni, Efeseni şi Evrei) şi 241 de scrisori. Nu a fost un teolog speculativ. Ne-a transmis, însă, doctrina tradiţională şi sigură a Bisericii într-o perioadă marcată de controverse teologice provocate mai ales de arianism, adică de negarea divinităţii lui Cristos. Este aşadar un martor demn de luat în seamă al dezvoltării dogmatice înfăptuită de Biserică în secolele al IV-lea şi al V-lea. Teologia sa este una de tip pastoral, în care este constantă preocuparea pentru coerenţa dintre gândul exprimat prin cuvânt şi concretizat în viaţă. Acesta este, în mod particular, firul comun al splendidelor cateheze, prin care îi pregătea pe catecumeni să primească Botezul. Cu puţin timp înainte de moarte a scris că valoarea omului stă în "cunoaşterea precisă a adevăratei învăţături şi în corectitudinea vieţii" (Scrisoare din exil). Cele două aspecte, cunoaşterea adevărului şi corectitudinea vieţii, merg împreună: cunoaşterea trebuie să se concretizeze în viaţă. Orice intervenţie a sa căuta să dezvolte în credincioşi exercitarea inteligenţei, a adevăratei raţiuni, pentru a înţelege şi a pune în practică exigenţele morale şi spirituale ale credinţei.
Ioan Crizostom caută să sprijine prin scrierile sale dezvoltarea integrală a persoanei, în dimensiunea fizică, intelectuală şi religioasă. Diferitele faze ale creşterii sunt comparate cu tot atâtea mări ale unui imens ocean: "Prima dintre aceste mări este copilăria" (Omilia 81,5 asupra Evangheliei după Matei). Într-adevăr "tocmai în această primă perioadă se manifestă înclinaţiile spre viciu şi virtute". De aceea legea lui Dumnezeu trebuie să fie încă de la început întipărită în suflet "ca pe o placă de ceară" (Omelia 3,1 asupra Evangheliei după Ioan): de fapt aceasta este vârsta cea mai importantă. Trebuie să ţinem mereu minte că este de o importanţă fundamentală ca în această primă fază a vieţii să fie întipărite în om marile orientări care dau perspectiva corectă existenţei. De aceea Ioan Crizostom recomandă: "Încă de la cea mai fragedă vârstă înarmaţi-i pe copii cu arme spirituale şi învăţaţi-i să-şi însemne fruntea cu mâna" (Omelia 12,7 asupra Primei Scrisori a sfântului Apostol Paul către Corinteni). Vin apoi adolescenţa şi tinereţea: "Copilăriei îi urmează marea adolescenţei, pe care vânturile suflă cu putere..., pentru că în noi creşte... concupiscenţa" (Omilia 81,5 asupra Evangheliei după Matei). Urmează în sfârşit logodna şi căsătoria: "Tinereţii îi urmează vârsta persoanei mature, în care se adaugă datoriile de familie: este timpul de căutare a soţiei" (ibid.). Vorbind despre căsătorie el aminteşte care îi sunt scopurile, îmbogăţindu-le - făcând apel la virtutea cumpătării - cu o deasă ţesătură de raporturi interpersonale. Soţii bine pregătiţi blochează astfel calea divorţului: totul se desfăşoară cu bucurie şi fiii pot fi educaţi la virtute. Iar când se naşte primul copil, acesta este "ca şi o punte; cei trei devin un singur trup, întrucât copilul uneşte cele două părţi" (Omilia 12,5 asupra Scrisorii sfântului Apostol Paul către Closeni) şi cei trei constituie "o familie, o mică Biserică" (Omilia 20,6 asupra Scrisorii sfântului Apostol Paul către Efeseni).
Ioan Crizostom îşi ţinea predicile de obicei în cadrul liturgiei, "locul" în care comunitatea se zideşte prin Cuvânt şi Euharistie. Aici adunarea reunită exprimă unica Biserică (Omilia 8,7 asupra Scrisorii sfântului Apostol Paul către Romani), acelaşi Cuvânt este adresat în orice loc tuturor (Omilia 24,2 asupra Primei Scrisori a sfântului Apostol Paul către Corinteni), şi împărtăşirea euharistică devine semn eficace al unităţii (Omilia 32,7 asupra Evangheliei după Matei). Proiectul său pastoral era inserat în viaţa Bisericii, în care credincioşii laici prin Botez îşi asumă slujirea preoţească, regală şi profetică. Creştinului laic el îi spune: "Şi pe tine Botezul te face rege, preot şi profet" (Omilia 3,5 asupra celei de-A doua Scrisori a sfântului Apostol Paul către Corinteni). De aici reiese datoria fundamentală faţă de misiune, pentru că fiecare într-o oarecare măsură este responsabil de mântuirea celorlalţi: "Acesta este principiul vieţii noastre sociale... să nu ne pese doar de noi!" (Omilia 9,2 asupra cărţii Genezei). Totul se realizează între două realităţi: marea Biserică şi "mica Biserică", familia, aflate într-un raport reciproc.
După cum puteţi observa, dragi fraţi şi surori, această lecţie pe care ne-o oferă Ioan Crizostom privind prezenţa autentic creştină a credincioşilor laici în familie şi în societate, rămâne şi astăzi mai mult decât actuală. Să-l rugăm pe Domnul să ne facă docili faţă de învăţăturile acestui mare Maestru al credinţei.
© Copyright 2007 - Libreria Editrice Vaticana
Unde se justifica uciderea lui Hristos de catre evrei
Capitolul 13
luni, 1 decembrie 2008
duminică, 30 noiembrie 2008
Ereziile si noi, ortodocsii - un articol de BACONSKY
Cred ca e o carte buna.
Con-damnări
sâmbătă, 29 noiembrie 2008
Amin
vineri, 28 noiembrie 2008
marți, 25 noiembrie 2008
miercuri, 19 noiembrie 2008
Binecuvantare dumnezeiasca (la evrei)
bakol, mikol, kol,
in tot, din tot si cu totul.
Daca asa bine-cuvanteaza Domnul oare ce ne mai trebuie? De ce avem senzatia ca ne lipseste ceva?